Biblioteca Nationala – Ludoteca

De ceva vreme ma gandeam sa fac ceva doar cu si Clara. Ca fetele, sau nu numai…..

Si din multele variante posibile, m-am decis sa mergem la biblioteca, la ludoteca. Am citit de ea, nu am auzit direct de la nimeni sa o mentioneze, dar suna promitator. Fara sa reusesc sa dau de nimeni la telefon pentru a confirma ca e deschisa, am purces catre locatie, in ideea ca si macar ca vedem cartile si salile cu oameni in ele si tot e ceva, mai invatam ceva.

Zis si facut. Am plecat fericite si incantate maxim de timpul nostru. Clara cu mai putina rabdare decat mine probabil ea isi imaginase ca ajungem in cateva minute, deh…

Ajunse acolo, la intrare, o experienta super negativa: doamna de la ghiseul de informatii ne-a explicat ca ludoteca s-a inchis si ca nu avem unde sa mergem. Eu ca eu, nu ma dau batuta: pai lasati, ca mergem pana in sala de lectura sa aruncam o privire. Aaaa, nu, ca nu au voie copiii mici. Pai bine, da nu o pun sa citeasca, doar ii arat in cateva minute cum sta treaba.

Asta asa, ca in filmele de pe Discovery, prima picatura…

Contra ecuatiei asteia, vine o doamna care m-a auzit vorbind, foarte amabila de altfel, evident tot angajat acolo, si imi spune ca pot evident merge la sala de lectura, doar ca trebuie sa ma inregistrez inainte. Imi da si indicatiile cum pe unde….si purcedem.

Alta doamna, care auzise si ea intre timp, imi spune ca cel mai bine sa merg la sala de lectura ptr copii.

Super!

Cum am pornit, fascinate de cladirea impunatoare si de toate scarile si holurile si bla bla (eu), Clara una si buna: sa ne oprim sa ne uitam la tablourile de pe pereti (Uite, mama!, Mama, uite!) – nu zice ea multe cuvinte, dar alea pe care le zice, she makes the most of them.

Asa ca am admirat tablourile (fac o paranteza aici- soc! – Clara e fascinata de tablouri, sculpturi, tot ce tine de arte vizuale; am fost acum o luna cu ea si Andrei in vizita la muzeu Zambaccian, a fost absolut incantata de picturi, dar mai ales de sculpturi. Andrei, asa si asa. Dar Clara…..mi-a si spus dupa aia ca mai vrea sa mearga. Sper sa ajungem miercuri la muzeul national in galeria romaneasca, vreau sa i-l arat pe Brancusi si altii cativa – deh, daca tot stau acasa, sa profit!).

Intr-un final am reusit sa trecem de tablouri (care mie mi se pareau chiar naspa, dar gusturile…), am reusit sa ma inregistrez (cu vreo 10 intreruperi eu fugind duupa mandra prin holul imens) si sa las bagajul la garderoba. Mai aveam putin si o lasam si pe Clara la garderoba, dar asta e alta poveste.

Apropos, daca nu ati ajuns inca la biblioteca nationala a Romaniei, sediul nou, va recomand sa o faceti – e un super loc, cu WiFi, cu multe locuri de stat cu lumina naturala, chiar pare super ok. Cam slabut pe partea de arhitectura, adica asa, pleosc, au trantit o cladire, dar….merge! Chiar interiorul e super ok, cum e facut sa aiba in mijloc lumina naturala si pe toate etajele sunt masute in jur. Da, am o obsesie cu lumina naturala, mai ales dupa ce ne-am mutat in casa din Pipera, unde nu prea avem multe lumina naturala (pentru neinitiati, casele trebuie sa aiba ferestrele aliniate de la nord la sud, si nu de la est la vest – pare logic acum ca scriu asta, dar cand am luat casa nici nu ma gandeam la un astfel de amanunt).

Buuuun.

Si am ajuns la salile de lectura. Mai exact, la cea a copiiilor, Ionel Teodoreanu (aici m-au uns la suflet) – care, surpriza, era inchisa!!!!!!! Da, azi e noaptea bibliotecilor, asa ca programul incepe la ora 18 la majoritatea locurilor….uf!

Ideea e ca am vazut-o, cred ca ne-am fi distrat de minune daca si intram, aveau carti si ptr varsta Clarei, dins eria Disney.

In fine, i-am explicat eu ce si cum e cu biblioteca, si ca sa inteleaga pe bune am dus-o in alta sala de lectura, la sectia economie, ca sa fim oameni seriosi. I-am vorbit in soapta, si pentru prima data de cand o stiu eu pe Clara a vorbit si ea in soapta, semn ca a inteles si a respectat ce i-am spus si tot semn ca mai pot merge cu ea la biblioteca.

Asa ca am plecat.

Ne-am mai plimbat evident pe holuri sa vedem cladirea, designul bla bla….si cu cine credeti ca ne intalnim fix la parter inainte de garderoba? Cu una din doamnele de la intrare, care intre timp isi daduse seama de ceva. Si pentru ca ne-am reintalnit (norocul Clarei), ne-a impartasit secretul: vizavis de ludoteca este un loc de joaca, cu cateva jucarii si carti, si ne-a spus ca putem sta acolo cat avem chef, sa aprindem lumina si asta e.

Suuuuuuuper!

Sa ii dea Dumnezeu sanatate si noroc acestei doamne domnisoare, chiar ne-a salvat vizita la biblioteca. O sa fiti de acord cu mine cand spun ca nu ar fi fost acelasi lucru sa plecam de acolo si atat, fata de sa plecam de acolo dupa ce am citit o carticica si ne-am jucat putin.

Asa ca am facut cale intoarsa, am ajuns la locul-minune, s-a jucat Clara din plin cu tot ce a gasit acolo, eu am citit din plin si am facut poze la toate pliantele, amandoua am fost fericite. Si da, se pare ca ieri a fost pus pe site si anuntul cu programul de azi, doar ca eu il ratasem….

Deci, cateva concluzii:

-chiar gasim informatii actualizate pe site-ul bibliotecii nationale

-nu va dati batuti de la prima informatie, intotdeauna cautati cai de ocolire (gen eu plecand din biblioteca dupa 3 minute ptr ca mi se spusese ca nu au voie copiii in salile de acolo)

-se fac evenimente faine la BNR, multe si pentru copii mici (adica, ludoteca se deschide doar cu ocazia acestor evenimente, de exemplu azi de la 18 au o sala de nocturne – citesc povesti)

-exista oameni faini si care fac cu pasiune si bun simt ceea ce fac, chiar si in mediul de stat

-un popas bun, linistit, cand esti in Bucuresti si nu ai ce face, ba poate ai nevoie de WIFi si sa frunzaresti o carte – poate fi Biblioteca Nationala a Romaniei

-trebuie sa ma mai ocup de Clara in directia artei, in mod evident ii place la nebunie sa se afle in mijlocul creatiilor

-o carticica care mi-a placut mult de tot: Masinuta curcubeu de Sinziana Popescu; foarte, foarte mult, si am pus linkul catre o descriere facuta de Laura Frunza la care subscriu 100%

-exista tot felul de expozitii si vernisaje temporare la biblioteca, plus un colt american, unde sunt periodic proiectii de filme, seri tematice, tot felul de activitati – super idee!